• English
  • Romana

STIRI 19 MARTIE 2019

Publicat: 19.03.2019

Bursa românească, tot mai pustie: au mai rămas 54.000 de investitori, minimul ultimului deceniu

 Numărul conturilor individuale de tranzacţionare la bur­sa de la Bucureşti, catalogată încă piaţă de frontieră de agen­ţiile de evaluare financiară, era de circa 54.000 la finele anu­lui 2018, minimul ultimului deceniu, potrivit datelor trans­mise de brokeri către Fondul de Compensare a Investitorilor.

Acest lucru înseamnă că la bursa românească sunt mai puţin de 54.000 de investitori în contextul în care un investitor poate avea unu sau mai multe conturi de tranzac­ţionare, tendinţa în ultimii ani fiind de declin, determinată şi de lipsa unor oferte mari de listare.

„Sunt unii investitori care au intrat în piaţă în momentele IPO-urilor (ofertelor iniţiale de listare -n.red.) care s-au succedat până la început de 2018. Este posibil ca ei să fi mizat pe o anumită efervescenţă a listărilor, iar din moment ce acum nu avem noi listări semnificative, aceşti investitori să se fi retras de la bursă prin închiderea conturilor“, spune Cristian Tudorescu, consultant finan­ciar şi confondator al Investors Club.

Numărul de conturi individuale de tranzacţionare la bursă a scăzut şi odată cu reducerea numărului de intermediari, ceea ce a dus fie la închiderea acestora, fie la intrarea în stand-by, până la alegerea unui alt broker.

Sursa: ZF Corporate

Explozia deficitului comercial se vede tot mai alarmant: Deficitul de cont curent a crescut de 16 ori în ianuarie 2019, ajungând la 114 mil. euro

Deficitul de cont curent (diferenţa dintre intrările şi ieşirile de valută) s-a umflat puternic în urma majorării deficitului comercial cu 62% în ianuarie curent faţă de ianuarie 2018. Creşterea investiţiilor străine la 362 de milioane de euro, faţă de 192 de milioane de euro în ianuarie 2018 nu a putut suplini dezechilibrul major înregistrat în schimburile comerciale – 1,2 miliarde de euro deficit în ianuarie, faţă de 779 mil. euro în ianuarie 2018.

„Este o tendinţă pe care o înregistrăm de luni de zile. Deficitul de cont curent se adânceşte, iar problema de fond este că el este determinat tocmai de această încercare de a creşte bunăstarea prin majorări de salarii care nu-şi găsesc acoperire în evoluţia economiei interne. Dacă banii din majorările de salarii s-ar duce pe produse realizate intern, nu ar fi nicio problemă. Dar se duc în importuri care majorează deficitul comercial, deficit comercial care, la rându-i, contribuie masiv la deteriorarea deficitului de cont curent. Dezechilibrul se va vedea în cursul de schimb şi în dobânzi“, explică economistul Laurian Lungu.

Mai mult pe ZF.ro

Probleme în raportările financiare ale Ministerului de Finanţe şi ANAF. Curtea de Conturi: Situaţiile financiare nu prezintă o imagine reală

Misiunea de audit financiar al Contului anual de execuţie bugetară a constatat că la Ministerul Finanţelor Publice (aparat propriu) şi la ANAF (ordonator secundar de credite), denaturările individuale sunt semnificative şi generalizate, relevă raportul Curţii de Conturi pe anul 2017, publicat luni.

Curtea de Conturi a concluzionat că situaţiile financiare nu prezintă o imagine reală şi fidelă a poziţiei financiare, a performanţei sau a modificării poziţiei financiare a entităţii.

Principalele abateri constatate se referă la menţinerea în evidenţele contabile, pe o perioadă îndelungată, a unor sume, menţinere cauzată de faptul că la nivelul MFP nu există procedură prin care să se stabilească modalitatea de raportare a sumelor încasate de către ANAF, monitorizarea de către ANAF şi raportarea la MFP, astfel încât debitele din evidenţa contabilă a MFP să corespundă cu situaţia privind executarea silită.

Au fost menţinute nejustificat, o perioadă îndelungată, în conturile contabile „Debitori” şi „Alte datorii faţă de buget”, sume care trebuiau să fie înregistrate pe cheltuieli sau să se recupereze, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, dar care au fost raportate eronat în bilanţ, drept creanţe curente. Astfel, s-a constatat că în componenţa soldului la 31.12.2017 al acestor conturi, în sumă de 308,1 milioane lei, sunt cuprinse în mod eronat şi unele sume care nu fac parte din categoria creanţelor care se vor încasa într-o perioadă mai mică de un an, având în vedere că aceleaşi sume au fost înregistrate şi raportate anual în bilanţ, în perioada 2009-2016, dintre care pot fi menţionate: suma de 190.867 mii lei, care reprezintă în fapt popriri asupra conturilor Ministerului Finanţelor Publice, respectiv suma despăgubirilor executate silit în anii precedenţi, prin indisponibilizarea sumelor din contul MFP, în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti; suma de 627 mii lei, care este indicată ca fiind aferentă unui dosar aflat în instrumentare la Garda Financiară, în condiţiile în care această instituţie a fost desfiinţată încă din anul 2013.

Mai mult pe ZF.ro

 

Share |